Procambarus virginalis

Este un rac suplu, de mărime mică spre medie; exemplarele adulte se încadrează între 4 și 8 cm lungime totală. Coloritul marmorat este specific acestei specii — laturile corpului sunt stropite cu pete deschise și întunecate, de diferite dimensiuni, pe un fond general brun. Exemplarele tinere pot avea aspect ușor transparent sau alte varietăți de culoare. Partea ventrală a clestilor este mai deschisă decât cea dorsală. Rostrul este alungit, cu marginile paralele și ușor curbate. Apexul este triunghiular. Postorbital există o singură creastă terminată anterior cu un spin; cefalotoracele este neted cu spini doar în zona latero-posterioară a șanțului cervical. Se diferențiază de P. alenii prin annulus ventralis, care este plat, cu contur în formă de clopot și fără prelungiri laterale orientate anterior.

Originea acestei specii este acvaristica; eliberarea deliberată sau accidentală în mediul natural a dus la întemeierea de populații sălbatice. Prezența sa a fost confirmată în habitate naturale din Croația, Republica Cehă, Germania, Italia, Suedia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, chiar și în Madagascar sau Japonia. În România specia a fost semnalată pentru prima oară în lacurile ornamentale din Băile Felix (Sânmartin), județul Bihor (Pârvulescu et al. 2017). Distribuția sa în România nu se suprapune în prezent cu nicio altă specie nativă sau introdusă de raci. Pentru detalii vizitați pagina distribuție.

Racul marmorat preferă apele mai calde; înghețul poate distruge complet populațiile deoarece nu dispune de abilitatea de a săpa galerii. De obicei întemeiază populații persistente în habitate liniștite, urbane sau semi-urbane. Din punct de vedere ecologic, această specie poate reprezenta o amenințare pentru speciile native deoarece este un rezervor pentru agentul patogen al ciumei racilor, Aphanomyces astaci — un oomycet originar din America de Nord care produce mortalitate în masă la speciile europene autohtone, lipsite de imunitate. Pătrunderea pe piața acvaristică din România și percepțiile greșite ale unor posesori de acvarii pot conduce la eliberarea de exemplare în mediul natural, cu risc de întemeiere a unor populații de sine stătătoare.

Originea antropică a acestei specii reflectă istoria lui P. fallax în acvaristică și tranziția evolutivă ulterioară spre partenogeneză obligatorie. Întreaga populație mondială a lui P. virginalis este reprezentată exclusiv din exemplare femele, care dezvoltă embrioni din ovocite nefecundate — un singur exemplar fiind suficient pentru întemeierea unei populații noi. Momentul depunerii pontei în condiții naturale din România nu este cunoscut cu precizie. Ponta cuprinde numeroase ouă; întrucât fecundarea nu este necesară, potențialul reproductiv este foarte ridicat față de speciile bisexuate.

1. Holdich DM, Haffner P, Noël PY (2006) Species files. În: Souty-Grosset C, Holdich DM, Noël PY, Reynolds JD, Haffner P (Ed.): Atlas of Crayfish in Europe. Muséum national d'Histoire naturelle, Paris (Patrimoines naturels, 64).
2. Martin P, Dorn NJ, Kawai T, van der Heiden C, Scholtz G (2010) The enigmatic Marmorkrebs (marbled crayfish) is the parthenogenetic form of Procambarus fallax (Hagen, 1870). Contributions to Zoology 79: 107–118.
3. Pârvulescu L, Togor A, Lele SF, Scheu S, Șinca D, Panteleit J (2017) First established population of marbled crayfish Procambarus fallax (Hagen, 1870) f. virginalis (Decapoda, Cambaridae) in Romania. BioInvasions Records 6(4).
4. Lyko F (2017) The marbled crayfish (Decapoda: Cambaridae) represents an independent new species. Zootaxa 4363(4): 544–552.